Mit contra realitate

Realitate: Liliecii se orientează în zborul lor cu ajutorul unui radar biologic atât de sofisticat și precis, încât de multe ori reușesc să evite și acele plase, care sunt puse de specialiști exact pentru capturarea lor. Liliecii se orientează cu ajutorul ultrasunetelor, care sunt emise prin nas sau gură. Aceste ultrasunete sunt imperceptibile pentru urechea umană, cu frecvență de peste 18-20 kHz, și permit liliecilor o navigare impecabilă în întuneric, evitând orice obstacol, clădire, creangă, chiar și frunze.
Legenda liliecilor care se bagă în părul nostru s-a născut acum 300 de ani, când femeile și bărbații purtau peruci mari, din genul celor care le vedem pe domnitorii francezi din era renașterii. Aceste peruci erau fixate cu făină de orez, care are capacitatea de a absorbi ultrasunetele. Astfel lilieci nu percepeau aceste peruci, și este posibil ca uneori să se fi prins în acestea. Dar dat fiind faptul că era perucilor este de mult încheiată, nu trebuie să ne fie frică de astfel de surprize. Chiar și cu mii de lilieci zburând în imediata noastră vecinătate, nici unul nu se va prinde în părul nostru, indiferent de lungimea părului nostru.

Realitate: Mitul este parțial adevărat, dar totuși nu trebuie să ne fie frică. La momentul actual, pe mapamond există peste 1.200 specii de lilieci, dintre care doar 3 specii se hrănesc cu sânge. Aceste trei specii trăiesc exclusiv în America de Sud, și se hrănesc cu sângele animalelor domestice. Iar mare majoritatea speciilor de lilieci, mai exact peste 800 de specii se hrănesc cu insecte, printre care țânțari, molii, păianjeni și gândaci. Multe insecte consumate sunt dăunătoare pentru agricultură, iar un singur liliac, consumând 2.000 de țânțari pe noapte, făcându-ne un beneficiu imens și gratuit.
Despre liliecii vampiri mai trebuie să știm că în ciuda obiceiului straniu de a consuma sânge, ei au și beneficii directe pentru omenire. De exemplu din saliva liliacului vampir se extrage un agent anticolagulant, denumit în stil adecvat “Draculină”, care poate să aibă aplicații în tratamentul pacienților cu infarct sau atac vascular cerebral.

Realitate: Adăposturile liliecilor sunt de regulă peșteri, mine părăsite, pivnițe, scorburi din arbori bătrâni, dar și podul sau turnul unelor clădiri, biserici. Liliecii pot ocupa și crăpăturile din clădiri, mai ales în cazul blocurilor, dar nu construiesc niciodată cuib. Liliecii stau ori agățați de tavanul încăperii respective și formează colonii, ori stau înghesuiți unul lângă celălalt în crăpături. Liliecii niciodată nu-și construiesc spațiu adițional, ci se folosesc de locurile deja existente. Liliecii nu recurg la distrugerea pereților sau izolației, nu rod polistirenul, și nu modifică în nici un fel adăpostul ocupat, cu excepția excrementelor. Astfel diferă de păsări, care în schimb își fac cuib în clădiri.
Realitate: Deși ultrasunetele permit liliecilor un zbor de precizie inegalată, în locuri familiare liliecii se folosesc și de ochi în orientare. Departe de a fi orbi, ochii liliecilor sunt mult mai sensibili la lumină decât ochiul uman. Liliecii văd în întuneric mult mai bine decât oamenii.
Realitate: Deși liliecii sunt purtători de rabie, despre acest mit trebuie să știm că un studiu recent a arătat că doar 11 lilieci din 12.000 au fost diagnosticați cu rabie, ceea ce reprezintă un procent de 0.0009%. Cât despre decese provocate de rabia transmisă de la lilieci, trebuie să știm că în ultimii 100 ani în Europa un singur om (un cercetător de lilieci, care era în contact frecvent cu lilieci) a decedat din cauza mușcăturii unui liliac turbat. Mai mult despre rabie puteți citi în secțiunea Informații despre rabie. Cu toate acestea, în cazul în care sunteți muscat de un liliac, este recomandat să obțineți vaccin antirabic de la un spital din apropiere.
Share: